Creasta Cocoșului văzută de la Gutâiul Doamnei © Portal Maramureș, 17.09.2023Cascada Masa de Piatră, Creasta Cocoșului și Gutâiul Doamnei
Am ținut să punctez Cascada Masa de Piatră, pe traseul spre Creasta Cocoșului, nu foarte departe de vă abateți din drum, la vreo 200 de metri de la marcajul din Poiana Mlejnița și foarte aproape de Refugiul sub Creastă.
Un pic de urcuș, e drept, dar nu e înghesuială, nu e ca la Cascada Cailor sau ca la Fântâna di Trevi, să așteptați la coadă până-și termină influencerii selfiurile făcute cu drona!
La primul contact vizual cu cascada, de la distanță, n-am avut nici o impresie. Doar un perete comun de stâncă, o masă de piatră amorfă, cum scria și pe indicator, ce aduna un firicel de pâraie de pe Secătura și le prăvălea mai jos în poiană. De pe Secătura, exact! Din denumire îți dai seama că e parcimonie la apa din cascadă!
Până m-am apropiat de peretele cascadei, lipit, nas în mușchi, mi-am ridicat privirea în crestele stâncoase ale Secăturii și am rămas mut de uimire! Firicele de stropi de apă, mărunte, vii, vioaie, se scurgeau care încotro, săreau din mușchi în mușchi, se zbenguiau prin aer, se asundeau iar printre mușchii verzi crescuți pe stâncăraia umedă. Și am realizat, atunci, instant, cu lacrimi vioaie în ochi, cum îmi picurau de sus, avem Bigărul nostru de Maramureș! Numai vedeți filmarea din postare, mai mare frumusețea de cascadă, o cascadă de mușchi, verde, crudă, storcând firicele de apă din masa de piatră!
Gutâiul Doamnei văzut pe traseul de la Creasta Cocoșului spre Gutâiul Mare În schimb la Creasta Cocoșului înghesuială, stîncile ocupate. Nu am stat foarte mult căci aveam în plan alt obiectiv, Gutâiul Doamnei (1398 m). Repede, pe poteca printre jnepenii de-un cot către Creasta Gutâiului și urcuș pe curba de nivel către Vârful Gutâiul Doamnei. Aici o priveliște de nu mai pleci nicăieri. Creasta Cocoșului chiar merită văzută din toate unghiurile posibile, Vârful Gutâiul Mare (1443 m) tronează tot masivul. Puțin mai în spatele său cei Trei Apotoli, apar ca o coroană grea de piatră ce și-o fi lăsat-o vreun titan după ce dăltuise muntele în fulgere și zvârcoliri vulcanice. Mai jos, o splendoare cum se deslușeau poienile Mlejniță, Nedeiului, Boului. Și iar, cu privirea în depărtare, Vârful Mogoșa, la care-i scânteiau releele în apus, spinarea Ciontolanului și Baia Sprie, Turnul Combinatului și Baia Mare sub ceață, Masivul Igniș și alte, și alte zări nenumărate...
Foto (c) Adrian MAN, realizator Portal Maramureș: www.portal-maramures.ro
Pe Drumul Măriuții, spre Tăurile Chendroaiei de sub Creasta Cocoșului
Prin Poaina Boului și Mlejnița spre Creasta Cocoșului, pe „Drumul Măriuții”, vechiul drum istoric denumit după împărăteasa Maria Teresa a Austriei, pe care circulau poștalioanele imperiale care traversau masivul Gutâi, dinspre Baia Mare spre Ocna Șugatag și Sighet, veți întâlni următoarele obiective:
Piatra scrisă - o bornă de piatră cu inscripția „Renov 1803”, pe Drumul Măriuții. În vecinătate este Izvorul cu Galbeni, un izvor cu apă gustoasă, cu atât mai binevenit căci nu se află prea multe surse de apă spre Creasta Cocoșului.
Sărita Pintii - pe acest drum circulau mai abitir și haiducii lui Pintea, nu degeaba un izvor poartă denumirea „Fântâna cu Galbeni” sau, pe traseu, trecem pe la „Sărita Pintii”, loc în care celebrul haiduc ar fi fost încolțit de potere și a scăpat sărind în hău... Pentru drumeți un loc faimos de popas și belvedere, pe traseul către Creasta Cocoșului.
Cascada Masa de Piatră, descrisă la începutul postării, și punct terminus, Tăurile Chendroaiei, sub Creasta Cocoșului.
La baza Crestei Cocoșului, pe traseul spre satul Breb, la altitudinea de 1053 m, se găsesc două ochiuri de apă de dimensiuni mici, denumite Tăurile Chendroaiei.
În zona mlăștinoasă a Tăurilor Chendroaiei crește o plantă rară insectivoră, denumită „Roua Cerului”. Numele îi vine de la faptul că își capturează prada, insecte de mici dimensiuni, cu ajutorul unor picături lipicioase secretate de perișorii acesteia, ce se adună sub forma unor picături ca de rouă. Este singura plantă carnivoră din Romania și nordul Europei, ocrotită prin lege.