Continuare a articolului: 7 obiective de vizitat între Cavnic şi Bârsana
1. Biserica de lemn din Bârsana, datată 1711, patrimoniu UNESCO
Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1711 în locul numit „Părul Călugărului”, de către preotul nobil Ioan Ștefanca, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei mari din anul anterior. Biserica a fost mutată pe Valea Izei în jurul anului 1739, pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii de la 1717. Biserica a fost mutată a doua oară, când a fost adusă în sat în jurul anului 1795, în mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici de la 1742.
.
După 1739 această biserică, cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a fost amplasată în actualul complex monahal “Mănăstirea Bârsana”, aflată la câțiva km distanță, apoi iar strămutată. Pictura murală, păstrată în proporție mai mare în altar și naos, a fost realizată de Toader Hodor, un zugrav originar din Vișeu-de-Mijloc. Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO în 1999, împreună cu alte 7 biserici de lemn din Maramureş.
2. Munţii Marmureşului la Petrova
De la Bârsana, am traversat intercomunalul Strâmtura / Petrova, peste Dealul Mare. Am avut parte de un apus de soare cu o priveliște superbă a Munților Maramureșului de pe dealul Chicera, la intrarea în Petrova. Colo jos, în sat, se află un spa celebru, numai bun de înmuiat oasele după o tură de urcat munţi şi coborât zări sau zgâiat și pozat pe la mândrele biserici de lemn maramureşene, ce le întâlniţi la tot pasul.
În această localitate s-au născut marile personalităţi: istoricul Alexandru Filipaşcu, autorul Istoriei Maramureşului, şi medicul Gheorghe Bilaşcu, părintele stomatologiei moderne din perioada României Mari.
3. Biserica de lemn din Rona de Jos, datată 1634
Biserica de lemn are hramul „Nașterea Maicii Domnului”, a fost datată dendocronologic din perioada 1634-1644, datare confirmată de unul din cele mai vechi clopote care s-au păstrat în Maramureș (1637) și se află pe lista monumentelor istorice.
Trăsătura distinctivă a acestei biserici e dată de pridvorul închis, în care au fost tăiate deschizături mari, arcuite, asemănătoare ochilor și genelor lor.
4. Castelul Apafi din Coștiui
Fostul castel de vânătoare al voievodului Mihai Apafi I a fost construit în anul 1689. Din clădirea originală au mai rămas doar subsolul și o cameră, restul suferind modificări. De-a lungul vremii, edificiul a mai fost folosit drept închisoare și reședință a familiilor care au deținut minele de sare de la Coștiui. Intrarea în galeriile subterane a fost zidită în 1986 de îngrijitorii castelului pentru a evita accidentele, întrucât acestea erau în mare parte surpate. În prezent, în clădire funcționează „Școala generală cu clasele I-VIII” din Coștiui, comuna Rona de Sus. În această localitate au funcţionat până prin anii 2000 băile cu sare, celebre în tot Maramureşul. Au fost lăsate în paragină o perioadă, dar în momentul actual se lucrează la redeschiderea lor.
Linkul pe Gmaps este de la Biserica Sfântul Ioan de Nepomuk, aflată peste drum de Castelul Apafi.
5. Conacul Szaplonczay din Tisa
Monumentul istoric din secolul al XIX-lea a fost scos de pe lista de protecție a Ministerului Culturii, deoarece a fost transformat, prin grija autorităților și a localnicilor, după 1990, într-o ruină. Ultimii proprietari ai moşiilor din zonă au fost fraţii Zoltan si Paul Szaplonczay, descendenţi din familiile nobiliare Stan şi Gherheş de Săpânţa. Mă rog, în perioada comunistă a fost ba grajd, ba post de grăniceri, ba școală, ba revendicat după '90 de vreo nepoată de-a nobilului, de stă şi acum şi se descompune în paragină.
Peste drum de conacul Szaplonczay se află casa muzeu - Colecția Pipaș (motiv pt. care am pus linkul spre Gmaps cu locația Pipaș).
6. Lacul Tepliţa, Sighet
Aflat lângă Sighetu Marmaţiei, Lacul Tepliţa este un lac artificial format prin excavaţiune, cu o suprafaţă de 4,4 ha, în vecinătatea râului Tisa. Pe vremuri, lacul de agrement a fost dotat cu bărci, restaurant pe o insulă, filigorii şi poduri care legau uscatul de insule. Din nefericire, a fost lăsat să decadă în paragină… ar fi un motiv! Apele lacului nu îngheaţă niciodată, “Tepliţe”, în limba slavă înseamnând apă termală. Dar, ar mai fi o cauză, cum că apele lacului ar fi uşor iradiate, de aceea ar înregistra temperaturi ridicate inclusiv pe timpul iernii. Ceea ce nu ar fi o surpriză oarecare, având în vedere că în amonte pe râul Tisa s-ar fi descoperit şi exploatat zăcăminte de uraniu!
7. Grota din Dealul Solovan, Sighet
Un obiectiv obscur din arealul orașului Sighet, la care am dorit de mult timp să ajung. Să explorez vreo 9 metri cinstiți, prin noroaie și sudoare, caverna din gresie cică săpată de apa provenită din precipitații pe o lungime de 30 metri. Mereți voi mai mult, mie mi-a fost de-ajuns. A meritat, bineînțeles, plimbarea pe Dealul Solovan, ce străjuiește orașul unde se agață harta în cui, Sighetul Marmației.
...
--
Mai multe obiective turistice din Sighetul Marmației aflaţi pe website-ul Portal Maramureş:
--
Vizitaţi website-ul /Visit our website:
https://portal-maramures.ro 🇷🇴 /🇬🇧
#Bisericadelemn #Barsana #ManastireaBarsana #Petrova #Ronadejos #CastelulApafi #Coștiui #Tisa #castel #conac #LaculTeplita #Sighet #Solovan #Maramures #traditional #mesterpopular #rural #sateromanesti #MuntiiMaramuresului #MuntiiCarpati #Transilvania #Romania #CarpathianMountains #woodenchurch #unesco #folkart #vblog #top #obiectiveturistice #turism #portal_maramures