Și nu acesta e subiectul articolului. Ci ceea ce s-a întâmplat în acest loc, premergător Marii Uniri de la Alba Iulia. Sediu creat cu alte intenții, dar care a devenit un loc precursor al unui moment istoric în istoria Maramureșului și, mai târziu, a României întregite. Locația unde s-au adunat, „în secret”, semnatarii „Apelului”, pentru constituirea Sfatului Național de la 22 noiembrie 1918, la Sighet:
“Pe la începutul lunii noiembrie a anului 1918 la casa parohială din Săpânța soseau tot mai des trăsuri cu domni din Sighet, prieteni de-ai părintelui Simion Balea.”
De fapt, se pregătea aici, în aceste zile, o întâlnire în vederea luării unei hotărâri de mare importanță. Și întâlnirea aceasta a avut loc în 11 noiembrie, la sediul Băncii „Maramurășana” din Sighet, prima bancă românească de credit, înființată în 1912, al cărei membru fondator și președinte era tot „popa Balea din Săpânța”. Aici, sub pretextul unei ședințe de consiliu de administrație, s-au adunat semnatarii „Apelului”, care chema maramureșenii, să vină în 22 noiembrie la Sighet, pentru a-și constitui Sfatul Național și Garda Națională:
„Frați Români Maramurășeni!, începea apelul, au căzut lanțurile robiei de veacuri. A sosit ceasul măreț al eliberării. O lume nouă își ia astăzi ființa din ruinele trecutului și soarele dreptății a răsărit biruitor pe ceriul nostru. Pătrunși și noi în toată ființa noastră, de dreptul sfânt de a ne ferici singuri pe noi înșine (…). Să ne arătăm vrednici de măreția vremurilor ce trăim!”
(Ioan Alexandru Pruncu, „Maramureșul, ziare și ziariști, de la începuturi și până la 1945“, Sighetu Marmaţiei, 2018)
…
Banca „Maramureșeana” a fost înființată la 1912, la inițiativa unor fruntași maramureșeni, prin intermediul căreia se acorda împrumuturi avantajoase pe termen lung pentru ţărănimea dornică să-şi recupereze pământurile străbune din mâinile străinilor. Preşedintele băncii a fost marele patriot român Simeon Balea, paroh în Săpânţa.
Istoria Maramureșului, Alexandru Filipașcu, București, 1940, p. 199:
„La 4 ianuarie 1912 se deschide la Sighet „Banca Maramureşeană”, cu un capital de 22.000 coroane, destinat exclusiv împrumuturilor ţărăneşti. Ea s-a înfiinţat la stăruinţele avocatului dr. I. Mariş, dr. T. Doroş şi dr. V. Chindriş şi cu sprijinul material al părintelui Simion Balea din Săpânţa, care s-a angajat să semneze singur atâtea acţiuni câte vor semna împreună toţi ceilalţi intelectuali maramureşeni. După război, „Maramureşeana” şi-a ridicat capitalul la 2 milioane lei, a deschis o filială la Vişeu şi şi-a cumpărat un imobil la Sighet, în interiorul căruia a organizat o brutărie sistematică. În timpul crizei de după conversiune, banca a fost silită să-şi desfiinţeze filiala şi să suspende toate operaţiunile bancare, susţinându-se numai din închirierea localului şi din venitul brutăriei. În 1936 „Maramureşeana” a fuzionat cu Banca Comercială din Sighet, având împreună un capital de 10 milioane lei.”
…
Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş: din timpurile vechi până în anul 1911 / culese şi scrise de: Tit Bud. – Gherla, 1911, p. 73:
În anul 1911 s’a Înființat în Sighet și Banca „Maramureșana”, cu capital de 220 mii coroane. Și dacă ne va ajuta bunul Dumnezeu se vor mai înființa aici și alte instituții menite pentru promovarea binelui comun al poporului român. Pentru posteritate însemn aici numele membrilor din direcțiunea băncii „Maramureșana”.
Direcțiunea:
Simeon Balea paroch în Săpinția, prezide, Dr. Aurel Man advocat în Siget viceprezide, Ladislau Man advocat în Vișeul de sus, Dr. Coriolan Pop dir „Bihorenei” din Oradea-mare, Dr. Ilie Mariș advocat în Siget, director esecutiv, Augustin Darabanth preot în Biserica-albă, Alesandru Cuza Anderko mare proprietar în Borșa, Dr. Vasile Kindriș adv. în Siget, Dr. George Bîrlea medic în Siget, Dr. Tit Doroș advocat în Siget.
Comitetul de reviziunea:
Tit Bud vicar prezide, Ioan Doroș protopop paroch în Satslatina, Mihai Pavel proto-archivar comitantenz în prenziune în Oradea-mare, Dr. Salvator Iurca cand. de advocat și Dr. Simeon Bota cand. de advocat.
Sus: Imagine din centrul Sighetului din anii Primului Război Mondial, grup de țărani în fața Băncii „Maramureșeana”. Sighet – album retro (LXXXII). Jos: Imagine din centrul Sighetului, Gmaps 2021
Cine erau membrii fondatori ai Băncii Maramureșeana?
– Simeon Balea (1863-1938), preot în Săpânța, președinte:
Membru al Asociațiunii și Prepandiei. Inițiator al „Apelului pentru maramureșeni”, participă activ ca președinte al Adunării de constituire a Sfatului Național Român din Maramureș din 22 noiembrie 1918, ales cu credențional la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, fost deputat și senator de Maramureș.
– Dr. Aurel Man, avocat în Siget, vicepreședinte:
S-a născut la 2 decembrie 1867, în Nănești, fiind unul dintre cei 7 fii ai preotului Gheorghe Man și al Iulianei, fiica lui Alexie Anderco de Homorod. A studiat științele juridice din cadrul Universității Regale Maghiare din Budapesta, în perioada 1889-1894. A fost membru al Asociațiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureș, procuror șef al județului și prodecanul baroului avocaților din Sighet. A fost căsătorit cu baronița Maria Perényi, sora comitelui de Maramureș, Zsigmond Perény, (1904-1913), guvernator al Transcarpatiei la 1939.
– Vasile (Ladislau) Man, avocat în Vișeu de Sus, director executiv:
S-a născut la 1865 în Vișeu de jos, fiind fiul lui preotului Ioan Man și al Susanei, născută Petrovay. Vasile Man a avut patru copii, printre care Irina, căsătorită cu Pop Şimon, primpretor, mare latifundiar în Vişeu de Sus, și Zoltán „Zizi” Man, (n. 11 martie 1890), viitorul prefect al Maramureșului, la 1937. După cercetările mele, acest Vasile (Ladislau) Man este autorul scrierii Valea Vaser – „Elveţie a Maramureşului”, carte considerată primul ghid turistic al Maramureşului, apărută în 1906 la Vişeul de Sus. – detalii:
La Vişeul de Sus (II): Valea Vaserului – „Elveţie a Maramureşului”
– Dr. Coriolan Pop (1864 – 1919), directorul Băncii „Bihoreana” din Oradea, director executiv:
S-a născut la 2 dec.1864 în Tăuți (n.n. în acea perioadă jud. Satu Mare). Părinții săi au fost Ioan Pop, vicar greco-catolic al Maramureșului, și Aloisia Rednic. A fondat banca „Bihoreana” la 1898, a fost deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, în organismul legislativ, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. A fost primul prefect român al județului Bihor. S-a stins din viață la 28 noiembrie 1919, în Oradea.
– Dr. Ilie Mariș (? – 1916), avocat în Siget, director executiv:
S-a născut la Ieud, a studiat științele juridice la Budapesta, îndemnat de Ioan Mihalyi de Apșa, văzându-l „ager de minte”. S-a întors la Sighet unde a practicat avocatura, a fost membru al Asociațiunii, la care a fost cenzor pînă la moartea sa, în 1916. A îmbrățișat cu căldură ideile lui Ioan și Petre Mihalyi pentru a săvârși bazele unui institut românesc de credit – „Banca Maramureșana”, la care a fost și director. El și-a plasat aici toată agoniseala unei munci de aproape un sfert de veac. A înființat „Fondațiunea Dr. Ilie Mariș”, cu un capital de 500.000 de coroane, prin care anual distribuia burse tinerilor români studioși. (Mihai Marina, Maramureseni – portrete si medalioane, 1998, p.173).
– Alexandru Cuza Anderco (1869 – 1949), mare proprietar în Borșa, membru fondator:
A fost unul dintre fii lui Alexie Anderco de Homorod și a Anei Mihalyi de Apșa. A primit acest prenume de la tatăl său în amintirea fostului domnitor al României. A fost primarul Borșei timp de 25 de ani. A fost membu al Asociațiunii, ales cu credențional la Marea Unire de la Alba Iulia.
Donează suma de 100.000 de coroane, pentru funcționarea Consililului Provizoriu al Sfatului Național Român și deplasarea Delegației Maramureșului la Alba Iulia. Prin acest dar princial domnul Alexandru Cuza Anderco a intrat în şirul marilor mecenaţi români. În 1919 va fi ales primul senator de Maramureș, în parlamentul din Bucureşti.
– Dr. Vasile Kindriș (1881 – 1946), avocat în Siget, membru fondator:
A rămas înscris în istoria noastră ca „președintele Consiliului Național Român din Maramureș”, ales în 22 noiembrie 1918, la Sighet. Studiile de drept le-a făcut la Budapesta și a continuat la Berlin ca bursier al Statului Român, unde își ia doctoratul în științe juridice. La inițiativa lui Ioan Mihalyi de Apșa înființează despărțămîntul Astra din Sighet. La izbucnirea Primului
Război mondial este mobilizat în armata ungară și trimis pe front. Scapă cu viață și se reîntoarce la Sighet chiar în ziua de 22 noiembrie 1918, când are loc Marea Adunare a maramureșenilor, care l-au ales în unanimitate președinte al C.N.R. După reorganizarea administrativă a Maramureșului la 1919, a îndeplinit funcția de juristconsult al județului. A fost ales deputat și apoi senator în primul Parlament al României Mari.
de Adrian MAN, creator Portal Maramureș