Darie Vlad, „preotul - luptător”. De la trădarea dinaintea Marii Uniri la condamnarea la moarte în timpul ocupației hortyste

Sfârşitul Primului Război Mondial a dus la destrămarea Imperiului austro-ungar datorită înfrângerilor suferite pe fronturile Puterilor Centrale. Aceasta a avut ca consecinţă în întreaga Transilvanie, la fel şi în Maramureş, începerea acţiunii de constituire a consiliilor naţionale române în fiecare localitate, la înfiinţarea gărzilor naţionale locale, precum şi alegerea delegaţilor pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. 

Preotul Darie Vlad (1879-1958), născut în Petrova, protopop al Sighetului, organizator și președinte ad-hoc al CNR Petrova la 1918, neînfricat apărător al drepturilor românilor. Un preotul-luptător, un fel de "Popa Lupu din Borșa", cum îl caracterizează Ioan Alexandru Pruncu:

„Și înainte și după Unire, preotul Darie Vlad a fost mereu prezent în marile acțiuni religioase, culturale, sociale și politice ale Maramureșului, fiind adeseori pomenit în presa vremii, iar în timpul ocupației hortyste (1940-1944), (...) a fost condamnat la moarte pentru că în predicile sale i-a sfătuit pe petroveni, dacă vor fi trimiși să lupte împotriva ”fraților români din țară”, să se predea. Și numai intervenția energică a Episcopului Vasile Hossu, l-a salvat pe tânărul preot Darie Vlad de ștreang. 

...

În cartea „Maramureșenii și Marea Unire de la 1918”, dr. Ilie Gherheș descrie evenimentele de la Petrova: „La apelul celor 17 membri ai Comietului Provizoriu Comitatens de la Sighet, s-a trecut la organizarea Sfaturilor Naționale Române Locale, prin care se prelua puterea de către români, de la vechile autorități austro-ungare și să o preda gărzilor naționale locale”.

În Petrova cu ocazia adunării locale de constituire a S.N. local au participat peste 800 de „poporeni”. Ca preşedinte este ales Dr. George Bilaşcu, medic, întemeietorul Şcolii române de stomatologie de la Cluj, ce se afla atunci încă la Budapesta. Vicepreşedintele ales Dr. Vasile Filipciuc este însărcinat şi cu constituirea Gărzii Naţionale din localitate, până la apa Vişeului. Conducerea efectivă a Consiliului Naţional Local este încredinţată preotului Darie Vlad. 

Însă pretorul Weisz Matyaș încearcă să oprească adunarea de constituire cu forța armelor:

„Cei prezenți în numer de 40 inși foști glotași soldați a voit a depune jurământul, – inse strajameșterul jandarmilor din loc: Weisz Matyaș a oprit depunerea acestui jurământ și apoi constituirea consiliului național din loc., a zis că și cu forța și arma a opri orice constituire, pînă ce nu vom avea concesiune de la pretura Vișeului, – Dr. Vasile Filipciuc și Darie Vlad a spus acestui jandarm că n-avem lipsă de nici o concesiune, noi facem toate acestea pre bază legală, – numitul straja­meșter a voit a deține pre Darie Vlad și Dr. Vasile Filipciuc și ne-au făcut responsabili pentru orice tulburare și ne-a relatat telegrafic la ministerul de interne și a miliției a ungurilor, – noi am protestat contra acestui act violent și dur a jandarmului Weisz și pre el l-am făcut responsabil pentru tulburarea bunei înțelegere și a liniștei din comună, – s-a decis, ca acest protest să se trimită imediat. Președintelui cons. națio. loc. lui: Dr. Georgie Bilașcu – Budapesta, ca dînsul prin întrepunerea la Consiliul Național Român Central – să fie transpus numitul jandarm din comună, – să se mijlocească operarea personală a vicepreședinților și a consiliului local, – căci din contra – pacea va fi răsturnată în comună, – deci depunerea jurământului s-a amânat pre timp mai acomodat și numai Darie Vlad preot român v. preș. al C.N.R. cu ocaziunea sfințirii tricolorului român a depus jurământul în biserică în mânele Dr. Vasile Filipciuc.”

În Protocolul de la Petrova, din 17 noiembrie 1918, preotul Darie Vlad nota, între altele, că s-a intonat de către cei 800 de participanți cântecul „Deșteaptă-te române!” (și nu „Un răsunet!”) – „imnul nostru național”, o premoniție genială, confirmată odată cu reevaluările valorilor naționale, făcută după revoluția din decembrie 1989.

În cele din urmă, Darie Vlad nu va participa la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. În timpul Primului Război Mondial, la 1915, autoritățile comitatense i-au înscenat un proces de spionaj și de trădare a patriei maghiare, cu care ulterior l-au șantajat și l-au controlat. 

Din această cauză a fost constrâns să semneze, în octombrie 1918, ”rușionasa declarație de fidelitate a românilor maramureșeni față de unguri”.

(Ioan Alexandru Pruncu, „Maramureșul, ziare și ziariști, de la începuturi și până la 1945", Sighetu Marmaţiei, 2018, p. 269)

La 1 octombrie 1918 el este obligat, sub amenințarea redeschiderii procesului de spionaj, să declare loialitate Ungariei ca reprezentant al românilor și rutenilor din Maramureș. Deși a retractat ulterior în mod public declarația de loialitate, autoritățile maghiare au folosit-o pentru a încerca să schimbe modul de trasare a noilor granițe. Ca dovadă că activitatea sa pro-românească era binecunoscută de autorități, nimeni nu a luat în serios declarația de loialitate obținută cu presiuni și şantaj.

...

Alexandru Filipașcu, „Istoria Maramureșului”, București, 1940, pag. 206:

„Din partea românilor, declaraţia de fidelitate a făcut-o păr. Darie Vlad, pe care l-au silit la acest rol odios sub ameninţarea de a-i reînnoi un proces de spionaj şi de trădare de patrie, pe care i l-au înscenat în 1915.

Neseriozitatea acestor declaraţii - care de altfel mai târziu au şi fost retractate oficial - rezultă şi din faptul că după declaraţia făcută, pretorele ungur Majoros Istvan i-a spus părintelui următoarele: „Valahii vor veni totuşi, iar tu să-ţi strângi catrafusele". De declaraţiile acestea avea nevoie în primul rând deputatul dr. Mihaly Peter, ca în ziua de 18 oct., după vorbirea D-lui Vaida, să poată declara în parlament că poporul român din Maramureş nu are nimic de imputat poporului maghiar şi că vrea să rămână şi pe mai departe credincios Ungariei. 

Actul trădării lui Mihaly a fost vestejit în 1922 de către d. Nicolae Iorga, în plină şedinţă a camerei deputaţilor din Bucureşti. Totuşi, trădătorul, fără să fi ispăşit păcatele comise faţă de neam, a beneficiat în România Mare mai mult decât toţi luptătorii naţionalişti din trecut, fiind timp de 5 ani deputat, 4 ani primar al oraşului Sighet, un an prefect al Maramureşului etc., iar în 1937 a devenit pensionarul Statului Român.

(...)

Cu toată ameninţarea mitralierelor ungureşti, montate pe ferestrele administraţiei financiare, la 22 noiern. se ţine la Sighet o impunătoare adunare naţională, la care au pârticipai peste 10.000

de ţărani, în frunte cu intelectualii lor. Adunarea a proclamat alegerea comitetului „Sfatului Naţional Român", compus din 34 de intelectuali în frunte cu dr. V. Chindriş ca preşedinte, alegând totodată şi pe delegaţii care urmau să-i reprezinte la marea adunare de la Alba Iulia. La 29 noiem., delegaţii Maramureşului au plecat cu carele la Baia Mare, iar de acolo cu trenul la Alba Iulia, unde

au primit cu însufleţire hotărârile istoricei adunări. 

...

Dr. Vasile Filipciuc (1885-1932), a fost doctor în drept, gazetar, parlamentar şi om politic, unul dintre înfăptuitorii Unirii de la Alba Iulia, fratele mai mare al reputatului istoric maramureșean Alexandru Filipașcu, autorul „Istoriei Maramureșului”. Ramura Filipciuc / Filipașcu și Bilașcu are descendența nobilă din Familia de Dolha și Petrova, una dintre cele mai distinse, influente și bogate familii din Voievodatul Maramureșului, înrudită prin mezalianțe cu familiile drăgoșeștilor și bogdăneștilor.

Pr. Darie Vlad se naşte la 1879 în familia preotului Ioan VLAD şi a Mariei, născută KISS. Familia VLAD de Sălişte este investită nobiliar de la 1468, descinzând de pe ramura lui Ştefan Voievod de Maramureș (1359-1365), fiul lui Iuga. Preotul gr.-cat Darie Vlad a slujit în parohiile Năneşti (1904), Petrova (1913-1928) şi în protopopiatul Sighet.

A fost căsătorit cu Sofia Man, fiica preotului Gheorghe Man şi a Iulianei, născută Anderco de Homorod și au avut ca fiu pe Aurel, mort prematur la 27 februarie 1905 - vezi IMG 5, Matricola confesională aflată în colecţia Bibliotecii Universitare din Debrecen. Sursa: Arcanum.hu

IMG 1 - Darie Vlad, Mihai Marina și Iuliu Ardelean

IMG 2 - Gheorghe Bilașcu în mijlocul tinerilor români aflați la studii în Budapesta. În picioare Vasile Filipciuc și Gheorghe Bîrlea.

IMG 3 - dr. Ilie Gherheş, „Maramureşenii şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, Editura Gutinul, Baia Mare, 2017.

IMG 4 - Mormântul preotului Darie Vlad (n. 22.VII.1879 - 12.IV.1958), Cimitirul Central din Sighet - Foto (c) Adrian MAN

IMG 5 - Matricolă confesională aflată în colecţia Bibliotecii Universitare din Debrecen. Sursa: Arcanum.com