Travel blog
Despre Leon Man, călugărul martir, ultimul egumen de la mănăstirea Nicula, (organizator al rezistenţei religioase, după desființarea abuzivă a Bisericii Române Unite, în 1948); Ioan Găzdac, preot în Săcel; Ioan Dunca Jodlea, preot în Ieud; Iosif Vasile Man, notarul din Rozavlea şi Gruparea Popşa, primul grup de rezistenţă anticomunistă din Maramureş.
Acum un an am vizitat Moara lui Mecleş, într-o excursie amplă pe la mai multe obiective turistice de pe Valea Izei, pe care vă invit să le descoperiţi în acest articol: https://portal-maramures.ro/blog/pe-valea-izei-in-inima-maramuresului-istoric.
Dar acum am ajuns cu alte scopuri. Tocmai peregrinasem sâmbătă la hramul la Capela Sf. Elisabeta de pe Valea Vaserului şi duminică pe la Mănăstirea de la Moisei și la Săcel. Nea Dănilă Mecleş, morarul, a crezut că suntem turişti, curioşi, doar în trecere pe la obiectiv. Până i-am zis că vreau să aflu nişte informaţii pe care le-ar avea (că aşa am ajuns, îndrumaţi, de unchiul din Vişeul de Sus, Vasile Man – însoţit de vărul meu, Vasile „Bob” Man), despre un preot al locului, Găzdac Ioan. De la început a fost reticent, adică nu vrem noi să vedem vâltoarea, dărălăul, roata morii învârtită de apele râului Iza! Nu ştie, nu cunoaşte…
Că mă interesează, că suntem strănepoţii lui, pe linia paternă a bunicii, şi că preotul Găzdac Ioan a fost paroh greco-catolic în Săcel mult şi bine (posibil cel mai longeviv, 1926-1957). În momentul acela i s-au umezit ochii şi i s-a luminat faţa! Da, a avut o poveste nemaipomenită pentru mine. Așa se face că în cel de-al Doilea Război Mondial, când rușii au ajuns în Săcel, l-au căutat pe preotul Găzdac să-l omoare. Ioan, fratele tatălui său Gheorghe Mecleș, al vestitului morar de acum de pe Valea Izei, l-a ascuns două săptămâni pe preotul Găzdac și așa acesta a scăpat cu viață. Astfel se împletesc o parte dintre destinele și firele istoriei la Moara lui Mecleș din Săcel. Dar nu am terminat…
Rezistenţa anticomunistă din Maramureş: Gruparea Popşa (1948 – 1949) / Camelia Ivan Duică. Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti 2005
Cu o săptămână înainte citeam cartea „Rezistența anticomunistă din Maramureș: gruparea Popșa (1948-1949)”, scrisă de Camelia Ivan Duică, Editura Institutul pentru studiul totalitarismului, 2005. Spicuiesc câteva fragmente:
– pag. 22, Camelia Ivan Duică:
Înainte de a fi apărut în arena mişcării de rezistenţă politico-religioasă preotul loan Dunca Joldea – februarie 1949 , în fruntea grupului catolic se afla preotul Alexandru Chindriş. Acesta avea legături strânse cu preotul Vasile Chindriş, fostul redactor al reviste „Viața Creştină” de la Cluj.
Prin luna martie sau aprilie 1949, apare în Dragomireşti dr. Man Leon, fostul egumen al mănăstirii Bixad (a fost egumen și la Bixad și la Nicula, n.n.), care, după ce a petrecut o noapte în casa preotului Ion Gazdacu din Săcel-Maramureş, s-a deplasat în Ieud, luând contact cu preotul loan Dunca Jodlea „căruia îi aducea instrucțiuni şi, probabil, bani de la forurile ierarhice de rezistenţă din Bucureşti, stabilind legătura directă şi indirectă cu Nunţiatura Papală, care dirija şi finanţa aceste acţiuni pe țară”.
Concomitent cu acţiunea de rezistenţă religioasă, în decembrie 1948, preotul loan Dunca contactează, prin intermediul lui Hotea Vasile, gruparea Popşa, devenind organizatorul şi îndrumătorul moral al acestei organizaţii. Ține permanent legătura cu membrii acestei grupări pe care îi instruieşte şi îi îndeamnă să strângă toate persoanele urmărite de autorităţi, care au făcut parte din partidele istorice, pentru a constitui o forță mai mare. (…)
– pag. 50, Căpitan de Securitate Mureşan Alexandru:
”Tot pe la sfârşitul săptămânii trecute şi-a făcut apariţia în comuna Săcel, descinzând la preotul Găzdac Ion, numitul Manu Leon, fost egumen la mănăstirea din comuna Micula, care a dormit o noapte la preotul Găzdac, spunând că este într-o misiune în comuna Ieud. A dat de înţeles că este fugar şi are domiciliul permanent la Bucureşti, unde sunt posibilități foarte bune de a se ascunde, afirmând că este împreună cu preotul Chindriş Vasile, fost redactor la „Viața Creştină” din Cluj, care, de asemenea, este urmărit de noi.
Manu şi-a ras barba ce purta înainte pentru ca să se facă mai greu de recunoscut. Am luat toate măsurile posibile pentru a urmări scopul venirii lui şi eventuala activitate ce a depus-o. Față de cele de mai sus rugăm binevoiţi a dispune de urmare. ”
…
Între timp, un notar pensionat din Rozavlea (a fost notar în Dragomireşti), auzind de la Emilia Popşa că fraţii ei sunt fugari şi luptă împotriva regimului comunist, o ajută cu alimente şi bani.
– pag. 352:
Numita Popşa Elena, căsătorită cu Maroş Aurel, domiciliată în comuna Rozavlea, judeţul Maramureş, mi-a spus că numitul Man Iosif, care aflase că are fraţi fugari, ar fi declarat că ar fi dispus să dea alimente pentru fugari, precum şi bani. Faptul a fost relatat în luna martie, anul 1949, pe când ne aflam la Maroş Ioana. Numitul Man Iosif este din comuna Rozavlea, judeţul Maramureş. (31 ianuarie 1951, ss. Sofron Mihai, deţinut Penitenciarul Piteşti)
…
Ei bine, notarul din Dragomirești este Iosif Vasile Man, căsătorit din 1946 cu Lucia-Maria Găzdac, fiica preotului Ioan Găzdac – cel pomenit mai sus, şi a Luciei (născută Zoicaş – tatăl, preotul Aureliu Zoicaş, a slujit la parohia din Ieud). Iosif şi Lucia (cunoscută sub numele de Puşa) sunt bunicii pe linie paternă, a familiei noastre Man.
În foarte scurt timp Iosif Man este arestat, ţinut în detenţie câteva luni, bătut şi maltratat, eliberat și iar arestat, ajunge la Canal, unde abia scapă cu viaţă, şi la Bicaz. Soția acestuia, Maria-Lucia Man, născută Găzdac, a rămas pe drumuri cu 3 copii mici, averea fiindu-le confiscată, neavând nimeni curaj în acea perioadă de teroare să-i adăpostească. Un articol amplu despre Iosif Man este consemnat aici: https://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala-condamnat-urma-unei-decizii-inexistente-practica-judiciara.htm
Elena Grad, Săcel: vatră de istorie şi civilizaţie maramureşeană, Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, Cluj Napoca, 2000
„Săcel: vatră de istorie şi civilizaţie maramureşeană”, de Elena Grad:
„Preoții localităţii, precum lon Găzdac, Enache Tocilă Sibianu, au fost persecutaţi politic şi urmăriţi mereu de securitate (fiind socotiţi duşmanii poporului). Datorită poziţiei sociale a părinţilor lor, copiii acestora au fost frustrați de multe drepturi. Unii care erau elevi au fost eliminaţi din școli, iar cei ce erau în servici au fost daţi afară, rămânând pe drumuri. Ei nu puteau ocupa funcţii de răspundere. Aşa a fost situaţia lui Toader Grad, Pușa Găzdac, Dina Găzdac”. (pag. 62)
…
Despre Leon Man, egumenul mănăstirii Nicula
Leon Man (1883-1958), călugăr martir decedat în temniţele comuniste la 23 martie 1958, s-a implicat în organizarea rezistenţei religioase, refuzând să treacă la ortodoxism, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma în octombrie 1948. S-a călugărit în 1905 intrând în ordinul basilian la Mănăstirea Maria-Pócs, unde a ajuns stareţ. În anul 1911, era instalat ca egumen al Mănăstirii Prislop din Haţeg, în comitatul Hunedoarei.
În anul 1918, starețul Mănăstirii Prislop, Ieromonahul Leon Manu a fost ales Președinte al Consiliului Național Român Hațeg, respectiv Primar și prin urmare cel dintâi edil român al orașului. A făcut parte și din Marele Sfat Național, a condus chiar delegația românilor din orașul Hațeg, la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918.
După un deceniu de activitate misionară în Aurora, Illinois (S.U.A.), Leon Man revine în ţară iar în 25 martie 1934, a păstorit, pentru un răstimp, Mănăstirea Bixad și a fost numit ca prim egumen al Mănăstirii Moisei, în Maramureș.
La chemarea Episcopului Iuliu Hossu, începând cu data de 20 septembrie 1936, Leon Manu a slujit în Dieceza de Cluj-Gherla, fiind paroh la Cluj-Mănăștur II. După scurt timp, a preluat destinele Mănăstirii greco-catolice de la Nicula, în calitate de egumen, fiind ultimul stareț greco-catolic al acesteia, până la desființarea de către comuniști a Bisericii Române Unite cu Roma, în 1948.
Leon Man, chiar dacă s-a născut în județul Năsăud, este consemnat de către istoricul Alexandru Filipașcu, în a sa carte „Enciclopedia familiilor nobile maramureşene de origine română” (Ed. Dacia, 2006), ca făcând parte din familia Man de Șieu (pag 157).
Unul dintre frații săi, Alexandru Man, a fost primar al orașului Baia Mare – este acel „doar” avocat pomenit de Filipașcu. Mai multe detalii în „Revista Arhivei Maramureșene” nr. 7/2014 – PDF, Biblioteca digitală
Vă invit să citiți despre preotul-martir Leon Man, propus pentru canonizare la Vatican:
www.replicahd.ro/un-staret-de-la-prislop-cel-dintai-primar-roman-al-orasului-hateg-si-martir-al-credintei-propus-pentru-canonizare-la-vatican
Pr. Leon Manu – egumen OSBM: www.facebook.com/leon.manu.osbm/
de Man Adrian,
webmaster, Portal Maramureș și Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare
…